MĂGDĂCEŞTI: BĂRBAŢII SATULUI CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL II MONDIAL

moraru10 Timp de peste 22 de ani, 1918-1940, URSS a promovat faţă de România o politică colonială şi expansionistă.În 1934 Maxim Litvinov, ministru sovietic de externe, i-a declarat lui Nicolae Titulescu următoarele:„…vom încerca să reluăm Basarabia prin toate mijloacele juridice şi militare care ne vor fi posibile”.

În conformitate cu pactul Ribbentrop-Molotov, Germania şi URSS au distrus Polonia într-o lună.Germania a atacat Anglia şi Franţa, au fost ocupate Olanda şi Belgia, iar URSS a atacat Finlanda, apoi Stalin s-a răfuit cu Ţările Baltice.

De fapt, la 28 iunie 1940 Stalin a pornit războiul împotriva României.Documentele de arhivă confirmă că la 28 iunie 1940, 36 de divizii (420.000 de ostaşi şi ofiţeri) ale URSS au atacat România, anexând Basa rabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

România n-a cedat, dar nu a putut să reziste invaziei sovietice.Din punct de vedere tactic, România a procedat corect.S-a salvat.În caz contrar, putea fi cucerită în întregime de către URSS şi împărţită între URSS, Ungaria şi Bulgaria.

Tragedia României constă în faptul, că URSS nu s-a mărginit numai cu aceste anexiuni.În opinia istoricilor Victor Suvorov şi Alexandr Necrici, Stalin se pregătea să atace România şi să ocupe zonele petroliere din regiunea Ploieşti.Aici în Basarabia,a  fost pregătită armata a 9-a, care avea misiunea să atace la 6 iulie 1941 statul român.

La 27 septembrie 1940 Ion Antonescu a menţionat la şedinţa guvernului că”punctul nevralgic pentru România rămâne cel rusesc”.În partea de est, Rusia contesta graniţa României, care între 1877 şi 1918 a fost canalul Chilia.Comandamentul rusesc încerca să strămute frontiera mai la sud, care ar cuprinde aproape o şeptime din debitul de apă al canalului Chilia.Deplasând frontiera mai la sud cu 5 kilometri, conducerea URSS încerca să închidă în general portul Sulina.

La 26 septembrie 1940, unităţile militare sovietice au atacat o şalupă românească. Mareşalul Ion Antonescu menţiona, că „Rusia încearcă două mari manevre.Prima este de a pătrunde în Comisia internaţională, adică în regimul internaţional al Dunării până la Bratislava.Al doilea rând, Rusia voia să limiteze statul român de posibilitatea de a naviga pe canalul Chilia.Dacă ieşim din canalul Chilia, spunea Ion Antonescu, atunci ieşirea la Marea Neagră a ţării noastre este aproape compromisă”.

În perioada 3 iulie 1940-22 iunie 1941, URSS a încercat să ocupe mai multe teritorii româneşti, a declanşat 39 de operaţii teroriste,care s-au soldat cu morţi, răniţi, răpiri de persoane, capturarea vaselor militare şi civile ale României de la Dunăre.

La 25-26 octombrie 1940, trupele sovietice au atacat 4 monitoare româneşti, au încercat să ocupe insulele Dalerul Mare şi Salangik.La 2 ianuarie 1941 nouă nave militare sovietice au atacat mişeleşte forţele armate române de pe canalele Starî-Stambul şi Bistriţa.Între 3 iulie 1940-22 iunie 1941 aviaţia sovietică a violat spaţiul aerian românesc de 265 de ori, pătrunzând banditeşte până în Valea Siretului şi Vatra Dornei din Carpaţi.URSS avea pe teritoriul Basarabiei 420.000 de ostaşi şi ofiţeri, mai mult decât contingentul armatelor a 3-a şi a 4-a româneşti luate împreună.

României i s-a impus o stare nedeclarată de război. După 28 iunie 1940 URSS pregătea consistent noi operaţiuni militare.Din cauza eventualei agresiuni,România s-a pregătit, şi la 22 iunie 1941 a început lupta sfântă pentru eliberarea teritoriilor, care se aflau temporar sub ocupaţia sovietică.

Se ştie, că la 23 noiembrie 1940 Ion Antonescu a semnat la Berlin protocolul de adeziune a României la pactul tripartit sau „pactul anticominternist”.N-a existat nici un document prin care România ar fi devenit aliat a Germaniei naziste.Hitler şi Stalin erau deopotrivă primejdioşi pentru România.

Participarea României în lupta pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord n-a făcut precedată de încheierea unei convenţii militare, care ar reglementa multiplele aspecte ale relaţiilor dintre România şi Germania.În concepţia lui Hitler,mai presus de tot era Germania.El nu admitea o adevărată cualitie, în care toţi partenerii se întâlneau să realizeze o strategie unică.

primirea-armatei-romane-eliberatoare-in-chisinau1Armata română n-a avut misiuni de luptă independentă de armata germană, dar îndeplinea anumite misiuni speciale. România nu avea statutul de aliat, ci era considerată ca „stat participant”.În luptele de eliberare a Basarabiei au participat armatele 3-a şi a 4-a române şi armata a 11-a germană.Armata a 3-a română(comandant-general de corp de armată, Petre Dumitrescu) avea scopul de a înainta şi a elibera Bucovina şi Ţinutul Herţa, iar Armata a 4-a română(comandant General de corp de armată Nicolae Ciupercă)activa pe linia Iaşi-Ungheni şi până la Dunăre.Pe tot frontul româno-sovietic activa Armata a 11-a germană(comandant Eugen von Schobert).Ea lupta pe linia dintre Comarna şi Cârlibaba.

În Basarabia şi Bucovina se aflau în faţa armatelor române, armatele a 19-a şi a 9-a sovietice şi armata specială sovietică de pe litoralul Mării Negre.

Nu este o lecţie de istorie…sunt condiţiile în care a început războiul II mondial si condiţiile în care au început sa fie înrolaţi bărbaţii satelor din Basarabia.Lupta în armata română era o datorie sfântă pentru eliberarea Basarabiei de bolşevici, care ocupase aceste pământuri în iunie 1940,Cu regret,în luna martie 1944, raportul de forţe s-a schimbat în favoarea URSS, fiind susţinută material de aliaţi. Din acest motiv mulţi basarabeni, care au luptat împotriva ruşilor, fiind făcuţi prizonieri sau mobilizaţi de noii  stăpâni sovietici au fost nevoiţi să lupte în armata lui Stalin.

Tăvălucul acesta al mobilizărilor in armata sovietică nu a ocolit nici satul Măgdăceşti din inima Basarabiei.În acest fel, bărbaţii dim Măgdăceşti au participat la lupte în ambele tabere beligerante.

Mulţi din aceştea s-au întors acasă schilodiţi, fără o mână sau picior; fără un ochi, sau fără degete la mană.Cu toate că au vărsat sânge şi au luptat vitejeşte, autorităţile de ocupaţie sovietice, aşa şi n-au mai egalat meritele românilor basarabeni cu cele ale ruşilor, care erau numiţi veterani, iar moldovenilor li se spunea participanţi…

Din Măgdăceşti au căzut pe front, următorii eroi:

1.Butucea Gheorghe Vasile, mobilizat, decedat la 15 aprilie 1945 în Germania

2.Dumbravă Gheorghe Vasile(născut în 1925), mobilizat  şi dispărut în ianuarie 1945

3.Efros Alexandru Ştefan(1922), mobilizat şi dispărut în februarie 1945

4.Efros Atanasie Nichifor (1924), mobilizat, decedat la 18 martie 1945 în Germania

5.Efros Gheorghe Ion (1921), mobilizat, decedat la 21 ianuarie 1945 în Polonia

6.Efros Gheorghe Nichifor (1925), mobilizat, decedat la 14 aprilie 1945 în Germania

7.Efros Nicanor Ştefan ((1922), mobilizat, decedat la 14 martie 1945 în Germania

8.Efros Petru Ştefan (1915), mobilizat, decedat la 25 martie 1945 în Lituania

9.Efros Samuil Ilie (1920), mobilizat, decedat la 15 aprilie 1945 în Germania

10. Guzun Gheorghe Tudor (1925), mobilizat, decedat la 22 martie 1945 în Lituania

11.Guzun Iachim Ion , mobilizat, decedat la 21 ianuarie 1945 în Polonia

12.Guzun Mihail Dionisie (1918), mobilizat, decedat la 14 martie 1945 în Germania

13.Guzun Sergiu Arhip (1923), mobilizat, decedat la 5 mai 1945 în Germania

14. Guzun Simion Gheorghe (1922), mobilizat, decedat la 19 aprilie 1945 în Germania

15.Guzun Ştefan Chiril (1925), mobilizat, decedat la 8 mai 1945 în Germania

16.Guzun Vasile Calistrat (1919), mobilizat, decedat la 12 martie 1945 în Germania

17. Lupaşcu Ferapont Savelie (1925), mobilizat, decedat la 18 ianuarie 1945 în Germania

18. Lupaşcu Petru Efim (1921), mobilizat, decedat la 8 februarie 1945 în Polonia

19. Negură Gheorghe Ion (1905),decedat la 5 mai 1945 în Germania

20. Soltan Tudor Ion (1904), decedat la 9 aprilie 1945 în Germania

21.Soltan Sebastian Ion, (1920), mobilizat, dispărut în martie 1945

22. Storoj Eremia Nicolae (1905), dispărut în februarie 1945

23. Ursu Alexandru Ion (1923), dispărut în ianuarie 1945

24. Ursu Sergiu Ion,, decedat la 19 aprilie 1945 în Germania

Aceştea sunt EROII NOŞTRI şi nu acei scrişi pe monumentul sovietic veniţi din fundul Rusiei pentru a realiza planul lui Stalin. Dar  morţii sunt morţi şi despre morţi nu se vorbeşte de rău…

 Această listă (probabil incompletă) ar fi trebuit sa fie pe monumentul din sat dedicat memoriei  celui de-al II război mondial.

VEŞNICĂ SLAVĂ EROILOR BASARABENI CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL MONDIAL !

                                                                                                Alexandru Moraru

Anunțuri

One response to “MĂGDĂCEŞTI: BĂRBAŢII SATULUI CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL II MONDIAL

  1. Veșnică memorie basarabenilor căzuți în al doilea război mondial.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s